La această dată, ministrul kârgâz al Energiei, Ibolayev, a spus că, conform instrucțiunilor președintelui Zhaparov, Kârgâzstanul ar trebui să scape de criza electrică până în 2026. În acest scop, trebuie construite centrale fotovoltaice și eoliene. Prefectura Issyk-Kul are avantaje unice în domeniul energiei solare și eoliene. Ministerul Energiei din Kârgâzstan a semnat memorandumuri și acorduri de cooperare cu multe companii. Cele două părți vor consolida cooperarea și vor accelera construcția de centrale electrice cu energie curată.
Kârgâzstan, o țară fără ieșire la mare din Asia Centrală, este bogată în energie regenerabilă (inclusiv hidro, solar și eolian). Principala sursă de energie regenerabilă a Kârgâzstanului este hidroenergia, care reprezintă aproximativ 90% din producția totală de energie a țării. Pe lângă resursele hidroenergetice, Kârgâzstanul are și un potențial uriaș în dezvoltarea energiei solare și eoliene. Țara are în medie între 2.500 și 3,000 ore de soare pe an, ceea ce o face un loc excelent pentru generarea de energie solară. În plus, Kârgâzstanul este muntos (vitezele vântului pot ajunge la 10m/s în unele zone), creând condiții favorabile dezvoltării energiei eoliene. În ciuda acestui fapt, energia solară și eoliană reprezintă în prezent mai puțin de 1% din producția totală de energie electrică a țării.
Cea mai mare provocare în dezvoltarea de noi surse de energie în Kârgâzstan este lipsa investițiilor și a finanțării. Dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă necesită un capital inițial semnificativ, care poate descuraja investitorii interni și străini.