Pe 14 septembrie, Comisia Europeană a propus o intervenție de urgență pe piața europeană de energie pentru a atenua recenta creștere bruscă a prețurilor la energie.
Instalațiile solare fotovoltaice din întreaga Uniune Europeană ar putea face obiectul unor plafoane temporare de venit în temeiul unei noi propuneri menite să ajute consumatorii de energie să-și reducă facturile la electricitate.
Principalele măsuri propuse de Comisia Europeană includ: statele membre reduc consumul de energie electrică cu cel puțin 5% în perioadele de consum de energie electrică de vârf și reduc cererea totală de energie electrică cu cel puțin 10% până la 31 martie 2023; Companiile de producere a energiei electrice sunt limitate la 180 EUR/MWh; se impune un impozit de cel puțin 33 la sută asupra profiturilor excedentare generate de sectoarele de petrol, gaze, cărbune și rafinare.
Comisia Europeană propune plafoane temporare ale veniturilor pentru tehnologiile marginale de generare a energiei cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile, nucleare și lignitul, care furnizează energie electrică la rețea la un cost mai mic decât nivelurile de preț mai scumpe stabilite de generatorii marginali.
Comisia Europeană a declarat că acești producători marginali „au câștigat venituri substanțiale”, deoarece centralele electrice pe gaz cresc prețurile angro la electricitate.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat în discursul său privind starea Uniunii din 14: „Aceste companii obțin venituri pe care nu le-au luat niciodată în considerare sau la care nici măcar nu le-au visat”.
Comitetul recomandă plafonarea veniturilor marginale la 180 EUR/MWh (180 USD/MWh) până la 31 martie 2023 și spune că acest lucru va permite producătorilor să-și plătească investițiile fără a compromite investițiile în noua capacitate și costurile de operare.
Cu toate acestea, Kristian Ruby, secretarul general al organismului din industria energetică Eurelectric, a declarat că măsurile propuse pentru limitarea veniturilor producătorilor de energie regenerabilă și cu emisii scăzute de carbon „au potențialul de a afecta încrederea investitorilor”.
Potrivit prognozei Comisiei Europene, statele membre UE vor putea câștiga până la 117 miliarde de euro pe an din măsurile de plafonare, veniturile excedentare fiind distribuite consumatorilor finali de energie electrică afectați de prețurile ridicate ale energiei electrice.
Aceste venituri pot fi apoi utilizate pentru a oferi sprijin pentru venituri, reduceri de taxe, investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică sau tehnologii de decarbonizare, a spus Comisia Europeană.
Propunerile precizează că plafonul ar trebui limitat la veniturile de pe piață și să excludă veniturile brute din generație, cum ar fi cele din programele de sprijin, pentru a evita un impact semnificativ asupra profitabilității inițiale așteptate a proiectului.
Potrivit organismului comercial SolarPower Europe, deși sunt incluse și centralele fotovoltaice, plafonul de venituri protejează centralele solare fotovoltaice care nu pot genera profituri suplimentare pe piața de energie electrică, cum ar fi cele susținute de tarife de alimentare, contracte pentru diferență și contracte de cumpărare a energiei electrice corporative. statie.
Cu toate acestea, statele membre au potențialul de a introduce noi plafoane fără aprobarea UE. „Acest lucru creează un grad ridicat de incertitudine pentru investitori și pune în pericol integritatea și unitatea pieței UE”, a declarat Naomi Chevillard, șefa afacerilor de reglementare la SolarPower Europe. Comisia Europeană ar trebui să stabilească un nivel de referință la nivel european pentru noul plafon. "
Pentru a evita sarcinile administrative excesive, Comisia Europeană a propus ca statelor membre să li se permită să excludă instalațiile de producere a energiei electrice cu o capacitate mai mică de 20 kW din măsurile de plafonare a veniturilor.
Comisia Europeană a propus, de asemenea, așa-numitele „contribuții temporare de solidaritate” pentru a acoperi profiturile excedentare din activitățile din industriile de petrol, gaze, cărbune și rafinare care nu se încadrează în plafonul de venituri marginale.
Acesta va fi colectat de statele membre pe baza profiturilor din 2022, care au crescut cu peste 20% în medie în ultimii trei ani. Veniturile vor fi redistribuite consumatorilor de energie, în special gospodăriilor vulnerabile, companiilor puternic afectate și industriilor consumatoare de energie. Contribuțiile de solidaritate din sectorul mineralelor se vor aplica în termen de un an de la intrarea în vigoare și se preconizează că vor genera venituri publice de aproximativ 25 de miliarde EUR.
În plus, întrucât UE se confruntă cu o nepotrivire severă între cererea și oferta de energie, Comisia Europeană recomandă statelor membre să depună eforturi pentru a reduce cererea totală de energie electrică cu cel puțin 10% până la 31 martie 2023.
Șeful UE pentru politicile climatice, Frans Timmermans, a declarat că criza energetică „demonstrează că vremurile combustibililor fosili ieftini s-au încheiat și că trebuie să accelerăm tranziția către energia regenerabilă de origine autohtonă”.